Stimul Intern

  Se spune ca in adolescenta suntem un uragan de lumina si culoare. O suma infinita de sentimente, un paradox al firii si al ratiunii; suntem imaturi, dar tintim spre un obiectiv maret, o eticheta care speram sa ne integreze in aceasta lume a adultilor: maturitatea .  Imi amintesc cu cata nerabdare asteptam implinirea varstei de 18 ani. Era usa mea spre libertate, acel pas pe care il faci ca si copil pentru a ajunge adult. Si pasesti pe acea usa nerabdator si constati ca nimic nu s-a schimbat asa cum ti-ai fi dorit. Totul este la fel de vag. Acum nu ai doar mai multe responsabilitati, ai si teama ca o vei da in bara. Si inevitabil o dai in bara. Toti o facem. Important este ca te ridici si ajungi sa inveti din greseli, ajungi sa iti pui intrebari existentiale si incepi sa cauti raspunsuri. Si le gasesti. Sau cel putin ai impresia ca o faci. “Adolescenţa este timpul în care luăm universul prea în serios.” – Mihai Ralea Peste 2 zile voi implini 19 ani si incep sa ma intreb daca e