Publicul ne poate simți emoția?
Într-un studiu în care câțiva au fost puși să țină un discurs în public, participanților li s-a cerut să iși acorde o notă potrivită cu starea lor de emoție. Astfel că cei mai puțin emoționați au notat 1 în timp ce participanții cu cele mai mari emoții au notat 10.
Aceste cifre au fost comparate cu cele ale publicului, care a acordat note celor ce țineau discursul tot în funcție de nervozitatea pe care o exprimau.
Rezultatele au arătat că oamenii au avut tendința de a supra-estima starea de emoție pe care o proiectau. Cu alte cuvinte, în mintea lor ei credeau că publicul le poate simți emoția cand de fapt cei din public nu își dădeau seama exact de nervozitatea pe care o aveau cei din față.
Minciuna are picioare scurte?
În alte studii, participanților li s-a cerut să încerce să iși mascheze cât de mult pot minciunile pe care urmau să le spună, precum și dezgustul provocat de o băutură neplăcută la gust sau chiar îngrijorarea lor cu privire la o situație de urgență. În toate cazurile, oamenii au fost de părere că emoțiile lor sunt mult mai vizibile decât erau acestea în realitate.
Emoțiile nu sunt așa de vizibile pe cât am crede.
Uneori, pur și simplu, știind acest lucru ne poate fi de mare ajutor. Înainte de o sesiune de vorbit în public, unor participanți li s-a comunicat că publicul nu le poate simți emoțiile așa de intens pe cât ar crede. Acest fapt i-a facut să își îmbunătățească discursul și modul de a transmite informații. Și toate acestea prin simpla conștientizare că publicul nu le poate citi nervozitatea.
Ghicește melodia.
Psihologii numest acest fenomen, iluzia transparenței. Este ideea că noi ne simțim emoțiile transparente în fața celorlalți, când de fapt ele nu sunt, sau în orice caz nu atât de transparente pe cât am crede.
Poți testa această teorie foarte simplu. Încearcă să bați ritmul unei melodi folosindu-te de degete și pune pe cineva să ghicească ce este.
Atunci când acest studiu a fost efectuat, oamenii au crezut că melodia va fi ghicită în 50% din cazuri. Surprinzător este foarte greu. Doar 3% au ghicit ritmul batut, chiar dacă era vorba de melodi precum 'Happy Birthday to you' sau 'The Star-Spangled Banner' - imnul S.U.A.
Când o să faci asta cu un prieten o sa te holbezi uimit la el pentru ca nu își poate da seama chiar dacă tu in minte auzi toate sunetele și ți se pare atât de evident. Nu uita că el nu poate auzi decât ceea ce bați tu.
Același lucru și pentru comunicarea scrisă. Când scrii un email ți se pare extrem de clar și limpede ceea ce vrei să transmiți, dar limbajul lasă loc de interpretări și adesea mesajul este receptionat cu mici adăugiri sau lipsuri.
La fel și în cazul unui articol. Nu de puține ori am fost uimit să aflu că cei ce îmi citeau articolele nu puteau înțelege pe deplin mesajul sau în unele cazuri mai speciale veneau chiar cu adosuri la care eu nici nu m-aș fi gândit.
Totuși, asta nu înseamnă ca sentimentele noastre nu pot fi percepute de alții. Această iluzie a transparenței este menită să explice situații de genul " Dar m-am gândit că era evident cum m-am simțit..."
iluzia perceptiei, eu fac asa ceva si am uneori emotii iar alteori deloc!
RăspundețiȘtergere